COVID-19 este o infecție respiratorie cauzată de virusul SARS-CoV-2. Situație la nivel global – cazuri COVID 19. Raport OMS
Pentru intervalul 18-24 august Raportul Organizației Mondiale a Sănătătii (OMS) bazat pe datele obținute prin rețeaua globală de centre de supraveghere virologică sistematică de la nivelul a 74 de țări, menționează că activitatea SARS-CoV-2 a fost stabilă la nivel global, cu variații observate în unele regiuni ale OMS, dupa cum se observă în tabelul I și II de mai jos:
Tabel I. Raport OMS privind testarea SARS CoV-2- supraveghere virologică efectuată sistematic la nivel OMS pentru intervalul 17-24.08.2025
Activitate crescută sau creșteri au fost raportate în mai multe țări din America Centrală și Caraibe și America de Sud tropicală; Europa de Sud-Vest, de Nord și de Est; Africa de Vest și de Sud; și Asia de Vest și de Est, în 74 de țări.
Tabel II.Modificarea pozitivității testului SARS-CoV-2, conform raportării din supravegherea virologică efectuată sistematic de Regiunea OMS în ultimele 52 de săptămâni
Evolutia pozitivitatii testarii in ultimele 52 de saptamani demonstreaza tendinta de crestere a procentului de teste pozitive in diferite regiuni ale lumii, sub rezerva ca testarea se poate efectua si la domiciliu , deci nu este obligatoriu raportata iar datele prezentate se bazeaza pe testarea si raportarea oficiala din rețeaua globală de centre de supraveghere virologică sistematică de tip sentinela a OMS.
Severitate
În perioada 28 iulie 2025 – 24 august 2025, au fost raportate un total de 9349 de noi spitalizări datorate COVID-19 din 35 de țări și 324 de noi internări la terapie intensiva (ATI) din 32 de țări din patru regiuni ale OMS.
În perioada cuprinsă între 28 iulie 2025 și 24 august 2025, 39 de țări din patru regiuni ale OMS au raportat noi decese cauzate de COVID-19. Au fost raportate un total de 1.111 decese noi. Douăsprezece țări din America și Europa au înregistrat o creștere a numărului de decese noi de peste 10%. Au fost afectate in special persoane cu varsta de peste 65 de ani cu comorbiditati.
Sursa: WHO COVID-19 dashboard, WHO Health Emergencies Programme https://data.who.int/dashboards/covid19/summary
Our World in Data
Datorită numărului limitat de testări și raportări ale cazurilor, numărul de cazuri confirmate este mai mic decât numărul real de infectări.
Cazurile sunt majoritar ușoare-medii. Cazuri complicate de boală s-au înregistrat la persoanele cu comorbidități.
Boala se răspândește rapid. Virusurile respiratorii se răspândesc de la o persoană la alta prin picăturile minuscule pe care persoanele bolnave le propulsează atunci când tușesc, strănută sau vorbesc. In cazul infectiei SARS-Cov-2 particulele virale pot persista si sub forma de aerosoli. Aceste picături pot fi imprastiate prin tuse pe o distanta de aproximativ 1.8- 6 m în aer și pot răspândi virusul dacă ajung la gura, nasul sau sunt inhalate în plămânii unei alte persoane. Majoritatea persoanelor cu COVID-19 au simptome respiratorii ușoare, asemănătoare cu cele ale unei răceli sau gripe. Boala poate fi mult mai gravă in cazul seniorilor/ persoanelor varstnice cu afecțiuni medicale preexistente precum și cele care nu au fost vaccinate.
Incubatie
După ce este infectata, timp de cateva zile, o persoana poate ramane asimptomatica. Chiar dacă nu prezinta simptome, in aceasta perioada persoana poate răspândi virusul.
Cine este expus riscului de COVID-19 sever?
Factori cresc șansa unei persoane de a avea un caz mai sever de COVID-19:
vârsta
greutatea: obezitatea
afecțiuni cronice: boli de inimă, plămâni, ficat sau rinichi; sau o afectiune a globulelor roșii (siclemie sau talasemie)
sistem imunitar slăbit din cauza unei afecțiuni medicale pre-existente
Simptome COVID-19, gripă și răceală
Simptomele răcelilor, gripei și COVID-19 se pot suprapune, așa că poate fi dificil să îți dai seama pe care dintre ele o ai. Singura modalitate de a ști cu siguranță este să te testezi atât pentru gripă, cât și pentru COVID-19.
Simptom
COVID-19
Gripă
Răceală
Febra
Mai puțin frecventă, dar poate fi ridicată (37.8° – 39.4° C)
Frecventă și adesea ridicată (37.8° – 39.4° C)
Rar
Durere de cap
Poate apărea
Poate fi severă
Rar
Dureri musculare
Pot apărea
Frecvent severe
Ușoare
Oboseală
Poate apărea și poate fi intensă
Poate dura două-trei săptămâni
Ușoară
Nas înfundat, strănut
Uneori
Uneori
Frecvent
Durere în gât
Uneori
Frecventă
Frecventă
Tuse
Frecventă, poate fi severă
Frecventă, poate fi severă
Ușoară până la moderată
Pierderea mirosului
Simptom frecvent raportat
Uneori parțială și temporară
Uneori parțială și temporară
Vărsături, diaree
Uneori
Uneori
Rar
Respirație scurtă
Mai puțin frecventă acum, dar poate apărea în infecții mai grave
Rar (cu excepția cazului în care este complicată de pneumonie)
Rar
Sursă: Institutul Național de Alergie și Boli Infecțioase; FDA.
Diagnosticarea COVID
Diagnosticul de certitudine poate fi pus cu dificultate doar pe baza simptomelor.
Testele antigen detectează proteine specifice pe suprafața coronavirusului. Majoritatea testelor COVID-19 autorizate la domiciliu, fără prescripție medicală, sunt teste antigen. Ele sunt uneori denumite teste de diagnostic rapid, deoarece rezultatele pot fi obținute în 15 minute. Dacă testați pozitiv, este foarte probabil să fiți infectat.
Testele PCR detectează prezența materialului genetic al virusului folosind o tehnică numită reacție de polimerizare în lanț cu transcripție inversă, sau RT-PCR. Testele PCR sunt precise. Rezultatul poate dura câteva zile.
Am testat pozitiv pentru COVID-19. Cât timp trebuie să mă izolez?
Dacă ati fost testat pozitiv pentru COVID-19, CDC (Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor Atlanta, SUA) recomandă:
Contactati medicul Dvs. de familie/ Camera de Garda a unui Spital de boli infectioase/ Serviciul urgenta 112;
Stați acasă 3- 5 zile departe de alte persoane:
purtati masca,
spălati-va pe mâini cat mai des
păstrati distanța față de celelalte persoane
utilizati medicatie numai cu recomandare medicala
odihniti-va cat mai mult, hidratati-va corect
Intoarcerea in colectivitate se poate realiza daca starea generala a Dvs. se imbunatateste/ nu mai prezentati simptomele prezentate mai sus si nu ați mai avut febră (fără a utiliza medicamente pentru reducerea febrei ex Paracetamol/ acetaminophenum) min 48 de ore.
Dupa ce v-ati reluat activitatea zilnica, recomandarea CDC SUA ramane ferma pentru inca minim 5 zile:
purtati masca,
spălati-va pe mâini cat mai des
păstrati distanța față de celelalte persoane
Complicații ale COVID-19
Majoritar bola evolueaza cu forme usoare sau medii
La adulții în vârstă, la cei cu afecțiuni medicale preexistente (bolnavii cronici- diabet zaharat, obezitate, boli pulmonare cronice, boli renale, boli hepatice, boli de sange, etc) și la cei nevaccinați – boala declanșează o reacție intensă a sistemului imunitar care poate produce complicații la nivelul întregului corp, cum ar fi:
pneumonie,
sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA)- niveluri scăzute de oxigen și dificultăți de respirație
infarct miocardic/ accident vascular cerebral
tromboze
leziuni renale
afectare mentală, senzatie de oboseala extrema.
Chiar și după externarea din spital, recuperarea poate fi lentă, cu reabilitare uneori necesară după externare și o varietate de efecte persistând luni de zile.
În general, virusul evolueaza mai blând la copii, dar la copii cu boli cronice, poate determina sistemul imunitar să reacționeze exagerat și să producă o reactie inflamatorie la nivelul întregului corp.
Long COVID
Unele persoane care au fost infectate cu virusul SARS CoV-2 dezvoltă Long COVID (aproximativ 18% dintre adulții din SUA).
Simptomele pot include:
oboseală
stare de rău general dupa eforturi mici/medii (simptome care se agravează după exerciții fizice sau efort mental)
febră
palpitații
respirație scurtă
dificultăți de gândire sau de concentrare ( „brain fog”/ „ceață cerebrală”)
cefalee (durere de cap)
tulburari de somn
Cum poți preveni COVID-19?
Câteva măsuri generale te pot ajuta să te menții sănătos:
Îmbunătățește ventilația in zona in care stai. In cazul aglomerarilor se recomanda ventilatie corespunzatoare/ deschiderea ferestrelor pentru a aduce cât mai mult aer proaspăt posibil.
Evită contactul cu orice persoana care are un test pozitiv pentru SARS CoV-2.
Poartă masca. CDC recomandă purtarea măștilor timp de cinci zile după ce ai reluat activitățile normale după ce te-ai recuperat de COVID-19. Măștile pot reduce numărul de germeni pe care îi inspiri sau îi expiri.
Spală-te pe mâini. Spală-te pe mâini des cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, mai ales după ce ai fost la baie; înainte de a mânca; după ce ți-ai suflat nasul, ai tușit sau ai strănutat; și după ce ai manevrat ceva ce a venit din afara casei tale.
Dacă săpunul și apa nu sunt disponibile, folosește un dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool cu cel puțin 60% alcool, acoperind toate suprafețele mâinilor și frecându-le până când se simt uscate.
Întotdeauna spală-te pe mâini cu săpun și apă dacă mâinile sunt vizibil murdare.
Site-ul web al CDC despre spălarea mâinilor are instrucțiuni detaliate și un videoclip despre procedurile eficiente de spălare a mâinilorhttps://www.cdc.gov/clean-hands/about/index.html.
Sfaturi generale de sănătate.
Acoperă-ți gura și nasul cu un șervețel atunci când tușești sau strănuți și aruncă șervețelul prompt.
Dacă nu ai un șervețel la îndemână, strănută îndoind cotul, nu în mâini.
Ține-ți mâinile departe de ochi, nas și gură. Germenii se răspândesc adesea atunci când atingi ceva contaminat și apoi atingi acele zone ale feței.
Când ești bolnav, contacteaza medicul de familie pentru a solicita sfat medical si angajatorul pentru a clarifica situatia absentei tale de la locul de munca, ramaii acasă fara a creste riscul imbolnavirii altor persoane de la locul tau de munca, școală, locuri publice dar si prin a evita sa se complice forma de boala pe care o ai.
Preventie prin vaccinare impotriva formelor severe de boala, spitalizare, invaliditate, deces
Vaccinarea impotriva infectiei induse de virusul SARS Cov- 2protejează împotriva formelor grave de boala, a spitalizării, invaliditatii și a decesului.
Link date recente vaccinarea impotriva infectiei SARS CoV-2 https://www.cdc.gov/covid/vaccines/stay-up-to-date.html
In acest moment in Romania nu avem vaccin disponibil.
Tratament COVID-19
Pacientii sunt sfatuiti sa efectueze testare la domiciliu conform recomandarilor din prospectul testelor pe care le pot procura din farmacii. Daca testul este pozitiv va recomandam ferm sa contactati medicul de familie pentru a primi indicatii pentru tratament/ izolare la domiciliu
Forme usoare de boala
Odihna, lichide, medicatie adresata simptomelor.
Recomandarile CDC Atlanta (SUA)- pacientii diagnosticati cu boală COVID-19 ușoară să rămână acasă și să se odihnească.
Consumati apa, ceai, suc de fructe naturale stoarse la storcator, supe, lactate, branzeturi, legume, fructe proaspete, peste, carne alba.
La domiciliu puteti utiliza medicamente adresate simptomelor pe care le aveti:
– Febra: paracetamol
– Dureri de gat- dezinfectant, antiinflamator local, anestezic
– Tuse usoara- extracte pe baza de plante, roborant local pentru a usura/calma tusea
– Vitamina C, Vitamina A, Zinc
Forme medii-severe de boala, seniori, gravide, copiii mici sub varsta de 3 ani
Dacă prezentati simptome severe: dificultăți de respirație, tuse frecventa obositoare, dureri în piept sau febră mare care nu cedeaza la antitermice, poate exista un risc mai mare de a dezvolta complicații din cauza COVID-19 ( varsta peste 50 de ani, boli pulmonare sau cardiace, boli cronice-un sistem imunitar slăbit) aveti recomandarea de a va prezenta la Camera de garda a unui spital de boli infectioase pentru a se pune diagnosticul formei de boala si a primi tratamentul necesar sau contactati Serviciul de urgenta 112.
Tratamente antivirale Medicamentele antivirale vizează părți specifice ale virusului care cauzează COVID-19, pentru a-l împiedica să se multiplice în organism. Aceste medicamente se administreaza dupa examinare Dvs de catre medic si strict la recomandare medicala.
Când solicițati îngrijiri de urgență
Cere sfatul medicului de familie dacă simptomele sunt severe sau se agravează.
Sună la 112 sau mergi la spital dacă ai simptome de urgență, cum ar fi:
o culoare albăstruie a buzelor și a feței
confuzie
durere sau presiune continuă în piept
dificultăți de respirație
dificultăți de a te trezi sau de a rămâne treaz.
COVID-19 la copii
COVID este, în general, ușor la copii.
Copiii, inclusiv copiii foarte mici, pot dezvolta COVID-19.
Mulți dintre ei nu au simptome.
Cei care se îmbolnăvesc tind să aibă simptome mai ușoare, cum ar fi febră ușoară, durere in gat, oboseală și tuse.
Copiii cu afecțiuni de sănătate preexistente pot avea un risc crescut de boală severă.
O complicație potențial severă și periculoasă poate apărea la copii cunoscuta sub numele de sindrom inflamator multisistemic (MIS-C)- În această afecțiune, diferite părți ale corpului, cum ar fi inima, plămânii, rinichii, creierul, pielea, ochii sau organele gastrointestinale, pot fi afectate de un proces inflamator.
Simptomele MIS-C pot include:
febră care durează mai mult de câteva zile
erupții la nivelul pielii
„ochi roșii” (roșeață a părții albe a ochiului)
dureri abdominale
vărsături și/sau diaree
dureri de gât
buze uscate, crăpate
o limbă care este mai roșie decât de obicei și arată ca o căpșună
mâini și/sau picioare cu tendinta la a prezenta edeme (retentie de apa)
iritabilitate și/sau somnolență sau slăbiciune neobișnuită.
Sună-ți medicul imediat dacă suspectezi in cazul copilului tău COVID și/sau are și simptome precum cele de mai jos:
dureri abdominale
ochi roșii
oboseală extremă
dureri de gât
erupție cutanată
vărsături sau diaree.
Sună la 112 sau du-ți copilul la urgențe pentru simptome ca acestea:
buze sau față albăstruie
confuzie
durere sau presiune în piept care nu se îmbunătățește
dureri severe de burtă
dificultăți de respirație
dificultăți de a se trezi sau de a rămâne treaz.
COVID-19 în situatii speciale
Anumite grupuri de oameni sunt mai vulnerabile/ mai susceptibile de a dezvolta complicații din cauza COVID-19.
Adulții în vârstă Persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste au un risc crescut de o infecție severă cu COVID, în special cei cu afecțiuni medicale preexistente, cum ar fi boli de inimă, de plămâni sau diabet. Dacă dezvolți COVID-19, discută cu medicul tău de familie despre tratament.
Persoane cu boli cronice Persoanele cu următoarele afecțiuni au un risc mai mare de a se îmbolnăvi foarte grav de virus, mai ales dacă boala lor nu este bine controlată:
transplant de măduvă osoasă sau de organe
cancer
boli cardiovasculare
boli pulmonare, hepatice sau renale cronice
diabet
HIV/SIDA
obezitate severă (IMC de 40 sau mai mare)
sistem imunitar slăbit.
Sarcina- Deși riscul real de boală severă cu COVID-19 și de deces în rândul persoanelor însărcinate este redus, acesta este mult mai mare în comparație cu persoanele din aceeași grupă de vârstă care nu sunt insarcinate.
COVID-19 crește riscul de naștere prematură, naștere de făt mort
Termeni bine de știut
anticorpi: proteine produse de sistemul imunitar pentru a combate infecțiile. Dacă anticorpii întâlnesc ulterior aceeași infecție, ei ajută la prevenirea bolii prin recunoașterea agentului patogen (microbului/virusului) și prevenirea intrării acestuia în celule.
antigen: o substanță afișată pe suprafața unui agent patogen (microb/virus) care stimulează organismul să producă un răspuns imun.
test antigen: un test de diagnostic care detectează proteine specifice pe suprafața virusului.
test de diagnostic: indică dacă sunteți infectat în prezent cu COVID-19.
epidemie: o epidemie de boală într-o comunitate sau regiune.
imunitate: protecție parțială sau completă împotriva unei infecții specifice, deoarece o persoană a avut fie acea infecție anterior, fie a fost vaccinată împotriva ei.
perioadă de incubație: perioada de timp dintre expunerea la o infecție și momentul în care încep simptomele.
particule respiratorii infecțioase: picături care conțin agenți patogeni respiratori care se pot răspândi de la o persoană la alta atunci când o persoană bolnavă tușește, strănută sau vorbește.
izolare: separarea persoanelor cu o boală contagioasă de persoanele care nu sunt bolnave.
long COVID: constelația de simptome experimentate de persoanele cu sechele post-COVID. Aceste simptome pot include ”ceață cerebrală”, respirație scurtă, frisoane, dureri corporale, dureri de cap, dureri articulare, dureri în piept, tuse și pierderea persistentă a gustului sau mirosului.
persoane cu sechele post-COVID: persoane care nu s-au recuperat complet de COVID-19 la săptămâni sau chiar luni după ce au experimentat pentru prima dată simptomele.
mutație: o modificare a materialului genetic al unui virus care apare atunci când virusul se reproduce. Modificarea este transmisă generațiilor viitoare ale virusului.
ARNm: abreviere pentru acid ribonucleic mesager, ARNm este material genetic care conține instrucțiuni pentru fabricarea de proteine.
vaccinuri ARNm: vaccinurile ARNm pentru COVID-19 conțin ARNm sintetic. În interiorul corpului, ARNm-ul „lasa”instructiuni pentru a se produce proteina „spike” găsită pe suprafața virusului COVID-19. Corpul recunoaște proteina spike ca pe un agent patogen și produce anticorpi împotriva ei. Dacă anticorpii întâlnesc ulterior virusul real, ei sunt gata să-l recunoască și să-l distrugă înainte de a provoca boala.
pandemie: o epidemie de boală care afectează populații mari sau o întreagă regiune, țară sau continent.
test PCR (reacție de polimerizare în lanț): un test de diagnostic care detectează prezența materialului genetic al virusului.
SARS-CoV-2: abreviere pentru sindromul respirator acut sever coronavirus 2, SARS-CoV-2 este numele oficial al virusului responsabil pentru COVID-19.
proteină spike: o proteină pe suprafața virusului SARS-CoV-2 care se leagă de celula și permite virusului să intre în celulele umane.
variantă: un virus care conține una sau mai multe mutații care îl fac diferit de o versiune a virusului care a circulat.
virus: un virus este cel mai mic dintre agentii patogeni/infecțioși, mai mic decât bacteriile sau ciupercile. Un virus constă dintr-o mică bucată de material genetic (ADN sau ARN) înconjurată de o coajă proteică. Virușii nu pot supraviețui fără o celulă vie în care să se reproducă. Odată ce un virus intră într-o celulă vie (celula gazdă) și preia funcționarea internă a celulei, celula nu-și mai poate îndeplini sarcinile normale de susținere a vieții. Celula gazdă devine o fabrică de viruși, făcând părți virale care apoi se reasamblează în viruși întregi și continuă să infecteze alte celule. În cele din urmă, celula gazdă moare.
Coronavirus Resource Center, accesat la: https://www.health.harvard.edu/diseases-and-conditions/coronavirus-resource-center
Apetrei C., Bucuriile datoriei. Letopiseţ Covid (7528-7531), Editura Junimea, 2024, ISBN 978-973-37-2819-1, accesat la: https://editurajunimea.ro/produs/bucuriile-datoriei-letopiset-covid-7528-7531/
WHO COVID-19 dashboard, WHO Health Emergencies Programme, accesat la: https://data.who.int/dashboards/covid19/summary
Explore the global data on confirmed COVID-19 cases, accesat la: https://ourworldindata.org/covid-cases
Informare saptamanala infectie SARS CoV-2 saptamana 34, 18-24 august 2025, Institutul National de Sanatate Publica, accesat la: https://insp.gov.ro/download/50-buletin-saptamanal-covid-19_18-24-08-2025-s34
Informare cazuri cu variante de îngrijorare (VOC) și variante de interes (VOI) saptamana 36 01-07 septembrie 2025, Institutul National de Sanatate Publica, accesat la: https://insp.gov.ro/download/s-36-2025_informare-cazuri-cu-variante-de-ingrijorare-voc-si-variante-de-interes-voi/
