Mersul pe vârfuri al copilului este un motiv frecvent de îngrijorare pentru părinţi. Este important, însă, să ţinem cont de vârsta copilului, deoarece mersul pe vârfuri poate fi uneori o etapă tranzitorie normală în învăţarea mersului, dar după o anumită vârstă poate deveni o tulburare de mers adevărată.

Mersul pe vârfuri în primii ani de viaţă (1-3 ani)

Considerăm normal să vedem un copil mic mergând uneori pe vârfuri. Aceasta este o etapă tranzitorie în procesul de învățare a mersului. De regulă, acest tip de mers dispare de la sine până la vârsta de 3 ani fără să lase urmări. Cât timp el este în stare să pășească normal (cu toata talpa jos), iar mobilitatea este în limite normale, este considerat normal.

Câteva situaţii particulare pot face ca mersul pe vârfuri să nu mai fie benign:

• Utilizarea premergătorului – plasarea copilului într-un premergător îl obligă să se împingă în antepicior pentru deplasare; repetată zilnic într-o perioadă de creştere rapidă, această solicitare poate duce la scurtarea tendonului lui Ahile şi la deformări ale piciorului. De aceea, premergătorul este contraindicat.
• Tulburări de neurodezvoltare: la copiii cu tulburari din spectrul autist (TSA) sau la cei cu tulburari de atentie si hiperactivitate (ADHD), mersul pe varfuri poate fi un comportament repetitiv sau o forma de auto-stimulare senzoriala. Ultimele studii arată că mersul pe vârfuri poate reprezenta un indicator precoce al tulburărilor din spectrul autist (TSA) și ADHD, fiind asociat cu o prevalență crescută în aceste grupuri în comparație cu populația generală. Comparativ cu populatia generala, unde prevalenta mersului pe varfuri in aceasta grupa de varsta de este de 0,5%, in grupa de pacienti avand TSA sau ADHD prevalenta este intre 9% si 21%, toți manifestând aceasta tulburare de mers înaintea diagnosticării, sugerând că această tulburare motorie ar putea ajuta la recunoașterea precoce a tulburărilor de neurodezvoltare. Nu in ultimul rand, mersul pe varfuri al copilului poate fi marca unei afectiuni neurologice.
• Malformaţii congenitale: A treia situatie particulara tine de malformatii congenitale neglijate, asociate cu modificari de mobilitate si/sau inegalitati de membre la nivelul intregului membru inferior, descoperite tardiv in aceasta grupa de varsta.

Mersul pe vârfuri în grupa de vârstă 3-5 ani

Mersul pe vârfuri devine îngrijorător când:

• copilul calcă exclusiv pe antepicior şi nu poate atinge solul cu călcâiul;
• persistă după împlinirea vârstei de 3 ani;
• apar dureri sau oboseală rapidă;
• se observă deformări ale piciorului sau tendonului lui Ahile;
• există asimetrie între membre.

In aceasta grupa de varsta, vedem urmarile situatiilor intalnite la grupa 1-3 ani, dar care au ramas nerezolvate. Atunci cand dorsiflexia piciorului nu reuseste sa depaseasca 90 de grade (pozitia neutra), vorbim cel mai probabil de un inceput de scurtare a tendonului achilean. In evoluție aceasta pozitie o regasim sub forma unui picior equin, respectiv o scurtare adevarata de tendon achilean. In acest caz dorsiflexia devine sever limitata, iar mersul se realizeaza exclusiv pe antepicior.

Consultul la medicul ortoped pediatru este important, poate depista problema la timp si poate urmari aplicarea unui tratament conservator prin kinetoterapie.

Mersul pe vârfuri după vârsta de 5 ani

De multi ori, dupa varsta de 5 ani, amprenta piciorului se modifica, se observa clar sprijinul realizat doar pe antepicior. Dorsiflexia poate fi modificata in grade variate, insa mult sub 90 de grade, avand limitari de miscare ale piciorului. Dorsiflexia normala merge pana la 100-110 de grade.

In timp, situatia va duce la deformarea structurala a oaselor piciorului, care se vor adapta acestui mers pe varfuri.

Doar in urma unui consult se poate stabili in ce masura tratamentul conservator prin kinetoterapie ramane o optiune, sau se poate stabili o indicatie chirurgicala.

Frecvent, diagnosticul de “Picior Equin Unilateral / Bilateral” poate fi observat pe raportul medical.

Ce este piciorul equin?

Piciorul equin este o afecţiune ortopedică în care tendonul lui Ahile este scurt, iar piciorul rămâne permanent în flexie plantară – vârful piciorului este orientat în jos şi călcâiul nu atinge solul. Poate fi congenital (de exemplu, asociat cu piciorul strâmb varus‑equin) sau dobândit (mers exclusiv pe vârfuri, imobilizare îndelungată, paralizii sau dezechilibre neuromusculare). Cauze neurologice precum boala Charcot‑Marie‑Tooth pot produce un equin progresiv.

Cum se stabilește diagnosticul?
Diagnosticul este stabilit de medicul ortoped pediatru prin:

• examinare clinică, pentru a evalua mobilitatea gleznei şi postura piciorului;
• testul Silfverskiöld, care diferenţiază scurtarea tendonului lui Ahile de limitarea articulară a gleznei;
• radiografii sau ecografii ale piciorului şi tendonului;
• consult neurologic, mai ales când se suspectează o cauză neuro‑musculară.

Variante de tratament

Tratamentul ortopedic (non-chirurgical):
– Kinetoterapia reprezinta un program de exercitii fizice care implica exercitii de stretching pentru tendonul achilean si pentru musculatura ischiogambiera. Este esential ca exercitiile sa fie efectuate zilnic, sub indrumarea unui kinetoterapeut cu experienta pediatrica.
– Monitorizare periodica la fiecare 6 luni

Tratamentul chirurgical:

Alungirea tendonului Achilean este o interventie chirurgicala eficienta, cu o perioada de recuperare
bine stabilita. Se poate asocia dupa situatie si fasciotomia plantara. Dupa operatie, copilul va avea nevoie de recuperare prin kinetoterapie pentru a-si recapata complet mobilitatea si forta.

Informații utile de retinut pentru parinti:

Mersul pe varfuri poate fi normal in primii ani de viata, dar atunci cand persista sau este asociat cu
alte semne, e important sa venim la medicul ortoped pediatru pentru o evaluare medicala. Cu tratament corect, cei mai multi copii revin la un mers normal si activitati fara restrictii. Rolul parintilor este esential: observarea atenta, sustinerea terapiei si comunicarea constanta cu echipa medicala – fac toata diferenta.
Un articol realizat in colaborare cu Dr. Aliss Abdel-Hamid-Ahmed.