Deshidratarea la bebelusi si copii
Dr. Valeria Herdea, medic primar in medicina de familie, vorbeste despre deshidratarea la bebelusi si copii.
Sindromul de deshidratare acuta la copil
Premise
In lume, deshidratarile severe, sunt inca si astazi cauza de mortalitate, ocupand un trist loc 3 dupa decesele la nou-nascuti si decesele prin infectii respiratorii la copilul sub 5 ani. Diareea ucide anual circa 525000 copiii sub 5 ani iar numarul de copii afectati atinge 1,7 bilioane de cazuri.
Cauze
Sugarul si copilul mic, se pot confrunta frecvent cu imbolnaviri in sfera digestiva sau respiratorie, cu infectii ale aparatului urinar sau boli infectioase eruptive. Paleta larga de imbolnaviri care afecteaza aceste varste, sunt caracterizate in general, de: modificarea starii generale a copilului, agitatie, febra, refuz alimentar sau al primirii lichidelor pe gura, varsaturi, transpiratii profuze (abundente) sau a diareei de diferite tipuri.
Oricare dintre aceste mecanisme patologice, pot fi insotite de pierderi de lichide, in cantitate mai mare sau mai mica, in functie de:
– tipul si gravitatea bolii,
– diagnosticare corecta si rapida
– timpul trecut de la debutul bolii, pana la momentul interventiei
In urma pierderilor lichidiene, se poate instala un sindrom de deshidratare acuta (SDA). Organismul copilului pierde lichide prin mai multe mecanisme:
1. Lipsa de aport-
Copilul nu primeste lichide pe gura, pentru ca:
a. Refuza ingestia (prezinta greturi, varsaturi la administrarea fie si a unei cantitati mici pe gura)
b. Se tenteaza administrarea de lichide in mod incorect- cantitate mare deodata, urmata de varsaturi si refuz alimentar
c. Din teama, necunoastere sau neglijenta, parintii sau apartinatorii, nu administreaza lichide
2. Pierderi, prin:
a. varsaturi
b. diaree
c. febra, transpiratii
In functie de procentul lichidelor pierdute, SDA poate fi:
-sub 5%
-intre 5-10%
– 10-15%
Procentul de lichide pe care organismul il pierde, determina un anumit tablou clinic si implicit o anumita conduita.
Evaluare
Simptome |
SDA usoara |
SDA medie |
SDA severa |
|
5% |
10% |
15% |
Constienta/prezenta in mediu |
treaz |
apatic, zace, fara sa interactioneze |
Coma(nu reactioneaza la stimuli verbali-voce sau stimuli durerosi) |
Mucoase(limba copilului) |
normale |
uscata |
aspect “prajit” |
Lacrimi |
prezente |
reduse |
absente |
Frecventa respiratorie |
normala |
crescuta |
foarte crescuta |
Ochi |
aspect normal |
incercanati |
infundati |
Pliu cutanat |
aspect normal |
lenes |
persistent |
Fontanela |
normala |
putin deprimata |
mult deprimata |
Diureza # urina/se va verifica pampersul copilului |
normal |
redus mult(oligurie) (pampers umed) |
Foarte redus/absenta (pampers uscat) |
Evaluarea gradului de deshidratare acută
Adaptat dupa
Conf. Dr. Mihai Craiu, Prof. Dr. Ion Gherghina Clinica II Pediatrie IOMC „Alfred Rusescu“, UMF „Carol Davila“, Bucureştihttp://rjp.com.ro/articles/2013.1/Pedia_Nr-1_2013_Art-6.pdf
Evaluare copil cu deshidratare
Febra fontanela deprimata Oboseala
Sete intensa Ochi uscati
Nu uda pampers-ul 4-5 ore Buze uscate, piele uscata
Recomandari pentru parinti:
1.Observati cu atentie copilul pentru a stabili: starea generala, febra, aspectul fetei, ochilor, pielea, respiratia, gradul de vioiciune ( este vioi, activ sau este apatic, zace, prezenta in mediu, interactiunea), varsaturi, diaree, in conformitate cu tabelul de mai sus
Deshidratarea este extrem de severa daca sunt prezente si semne neurologice: agitatie sau apatie, convulsii/lipsa de reactii. O astfel de stare impune prezentarea de urgenta intr-un serviciu medical spitalicesc
2.Ce putem face la domiciliu?
In situatia in care avem in fata un copil cu.SDA< 5 % se tenteaza rehidratarea orala(pe gura):
– se administreaza lichide pe gura, in cantitati mici (5-10 ml – echivalentul a 1-2 lingurite),
– interval de administrare-la 5-10 minute,
– nu administrati mai mult de 2-3 lingurite deodata, chiar daca exista solicitare din partea copilului (sete intensa), intrucat ingestia a unei cantitati mai mari de lichid, intr-un timp scurt, imediat dupa un episod de varsaturi, va duce la accentuarea varsaturilor
– se administreaza lichide la temperatura camerei, eventual chiar la temperatura mai redusa, intrucat reduc senzatia de greata
-in absenta oricarui tip de solutie de rehidratare orala, utilizati ceai de macese rece indulcit cu glucoza/ ceai de menta in cazul unei deshidratari induse de diaree sau ceai de afine negre
3.Ce NU este recomandat sa facem la domiciliu?
– nu fortati copilul sa bea impotriva vointei si posibilitatilor sale. Singurul rezultat pe care il veti obtine, vor fi varsaturi mai abundente, stare generala modificata si un grad de deshidratare mai sever.
-nu lasati copilul fara aport de lichide mai mult de 3 ore
-nu lasati un copil care varsa, expus la caldura solara.(expunerea va accentua deshidratarea)
-nu se va face rehidratarea cu apa simpla in cantitati mari! (risc de” intoxicatie cu apa”!)
-nu administrati lichide foarte calde/ fierbinti-accentueaza greata copilului
-nu administrati mancare solida unui copil care varsa. (repausul digestiv are efect benefic asupra vindecarii)
Rehidratarea se face in trepte:
1. Lapte matern in cazul ideal, in care mama alapteaza.
2. Exemple de Solutii cu saruri de rehidratare orala: solutiile de rehidratare orala HiPP ORS 200 Morcov si Orez si HiPP ORS 200 Măr, Sun-Lyte (congelat)
Utilizati pentru indulcire glucoza pulbere 5%(I lingurita /100ml ceai la temperatura camerei)
2.2. SDA >7-10% – in situatiile in care, pacientul nu accepta rehidratarea pe gura (refuza ca urmare a greturilor si varsaturilor), conduita corecta, este de a nu forta copilul. Este o situatie urgenta si necesita prezentarea intr-un serviciu de pediatrie specializat
2.3.SDA 15%-sunt situatii amenintatoare de viata. Necesita internare de urgenta si tratament in Unitate de terapie intensiva.
Solutiile de rehidratare orala se adminstreaza 4- 6 ore, pana in momentul incetarii varsaturilor, reducerii pierderii de lichide prin scaune. Dupa acesta perioada, se poate tenta introducerea de alimente dietetice. Regimul de crutare, se recomanda a fi adaptat starii generale a copilului, varstei, tipului de alimentatie avuta anterior imbolnavirii.
Administrarea alimentelor se va face in cantitati progresiv crescande, in functie de instalarea tolerantei orale (ex lapte matern la sugarul alimentat la san, mar copt, orez, supa cu morcovi, la sugar, pilaf dietetic, crutoane, la copil etc )
Dr. Valeria Herdea
Dr. Herdea Valeria lucreaza ca medic primar de medicina generala, medicina de familie cu profil pediatrie, in sector 3, Bucuresti.