Sacroterapia – un mod de a trai

26 iulie 2014 by Teodor Herdea0
sacroterapia_un_mod_de_a_trai.jpg

Din cele mai vechi timpuri, omul a cautat sa inteleaga sensul Vietii sale, rostul intamplarilor din Viata sa, a cautat sa-si aline suferintele prin felurite mijloace. A parcurs cale lunga, incercand sa inteleaga de unde vin suferintele sale: a cautat mai intaii in Lumea din jurul sau, a cautat la semenii sai, a cautat in cele din urma in interiorul sufletului sau. A inteles tarziu ca starea de bine, de sanatate, de implinire, vine de fapt, din implinirea profunda a relatiei sale cu Dumnezeu iar starea de boala, de suferinta, vine din alterarea sau intreruperea relatiei sale cu Cel de Sus. Manifestarea in plan fizic a implinirii acestei relatii cu Dumnezeu a omului simplu, inseamna de fapt, cautarea, stradania permanenta a sa de a trai in armonie si respect cu Dumnezeu, cu Natura si cu semenii din jurul sau.

     Ar fi minunat sa putem atinge aceste trepte in evolutia noastra simplu si usor. Din pacate, noi, oamenii parcurgem de cele mai multe ori, un drum greu, presarat cu suferinte, de noi generate, tocmai pentru ca nu reusim sa intelegem ca de fapt suferintele noastre le avem ca urmare a ceea ce tot noi am faptuit, a ceea ce nu am inteles sa facem mai bine intr-un anume moment al drumului nostru, desi am fi putut alege o varianta mai buna, care ne-ar fi scutit de suferintele prin care am trecut sau inca mai trecem.

Liberul arbitru ne este dat de la venirea pe Lume. Depinde de noi cat si cum intelegem rostul sau.

     Sacroterapia- vine din sacru-sfant si terapie-ajutor, tratament.

     Istoria sacroterapiei are radacini in timpuri stravechi. Terapie de tip initiatic, a fost transmisa pe cale orala, din generatie in generatie. Nu are un popor anume, nu are o tara anume de origine, nu are granite de timp sau loc. A fost practicata peste tot in Lume, modul de aplicare al ei fiind amprentat de specificitatea fiecarui grup uman in mijlocul caruia a fost aplicata si de caracteristicile si profilul personal al celui care o practica.

Sacroterapia – puterea care vindeca sufletul si trupul. TV-H

     Initial a fost apanajul celor alesi-fiind practicata doar de sacerdoti. Preluarea si transmiterea ei a fost mult timp conditionata de apartenenta la clasa conducatorilor religiosi. A devenit apoi parte a educatiei clasei conducatoare politice, facand practic parte obligatorie din bagajul informational secret al acestora, inainte de a accede la conducere. Initierile umane profund benefice, cu scop de ajutorare a unei persoane sau a unui grup social-in cazul conducatorilor, au fost practic aplicate sistematic in istorie. Cunoasterea umana, darurile initiatice, pe care personalitati conducatoare ale unei natiuni, le-au avut si le-au transmis descendentilor lor, sunt cele care au generat natiuni puternice, rezistente prin furtunile istoriei, promotoare ale unor valori spirituale de inalta tinuta.

     Din pacate calitatea umana, indoielnica a multora dintre descendenti, alegerile nefericite pe care acesti conducatori le-au facut la un moment dat, neglijarea acestei traditii in favoarea luptei pentru putere si avantaje pur materiale, fara discernamant, a dus la stingerea in timp a transmiterii acestei traditii.

     Odata cu decaderea conducatorilor, istoria popoarelor a cunoscut si ea declinul, in trepte. Evenimentele derulate in istorie stau marturie, nu pentru un singur popor ci pentru nenumarate, nu pentru un continent ci pentru toate. Prabusirea civilizatiilor antice, ramane un astfel de exemplu trist. A uita valorile simple, regulile elementare dictate de Dumnezeu, din pacate aduc dupa sine, evenimente pentru a caror reparare vor fi necesare multe milenii de istorie.

     Cel mai frumos ilustrate elemente ale rolului jucat de Sacru in terapie, sunt redate in Psaltire si in Sfanta Scriptura. Un model minunat raman desigur Vietile Sfintilor. Lectura acestor texte, da cititorului cu inima, constiinta si sufletul curat, masura puterii pe care rugaciunea facuta cu dragoste si adanc respect fata de seamanul tau aflat in suferinta, poate schimba destine.

     Rugaciunea ramane strigatul profund de ajutor al sufletului omenesc, inaltat la Cer si asezat cu pietate la picioarele Mantuitorului. Pentru ca noi suntem doar oameni, aflati intr-o calatorie initiatica pe acest Pamant, din pacate suntem supusi marii greseli de a nu intelege ca Dumnezeu, nu pedepseste pe nimeni, ci noi alegem drumul gresit iar intamplarile vietii noastre sunt urmare a acestui fapt.

     Dumnezeu ramane Iubire fara margini, fara limite, Iubire absoluta. Si daca El este Iubire absoluta si Iertare, daca El doreste Mila si NU Jertfa, atunci, inseamna, ca de la noi, cei atat de mici fata de El, cei atat de usor de abatut de pe Drumul Evolutiei si al Cunoasterii, la care atat de mult ravnim, El nu doreste decat un singur lucru-constientizarea necesitatii de a fii Bun, Bun si Bland si pe cat posibil cat mai curat cu sufletul, asa, precum copiii foarte mici.

Rugaciunea aduce Ingeri de Lumina aproape de cel in suferinta si de cel ce roaga, pentru cel din fata sa.

     Si pe cat de profunda si cinstita, va fi Rugaciunea celor doi, pe atat va fi de minunat si rezultatul ei. Si pe cat de profunda si rapida va fi intelegerea adevarurilor elementare care stau la baza Vietii, pe atat de rapid raspunsul Vindecarii.

     Mai intaii se imbolnaveste Sufletul omului, apoi dupa un timp Trupul. Cand incepe sa se imbolnaveasca Sufletul, omul devine mai trist, mai lipsit de Bucuria simpla a Existentei. Apoi apar complicatiile-manfestarile sufletului imbolnavit: omul afectat poate fi rau cu cei din jurul sau, la inceput pentru ca nu poate ierta si nu intelege semnificatia iertarii seamanului sau, mai apoi pentru ca se hraneste din rautatea perpetua, poate fi invidios, excesiv de orgolios, poate fi avar sau se poate hrani din distrugerea celor mai slabi decat el . Multe astfel de manifestari se pot acumula. In timp ,apar manifestarile organice, la nivel fizic. Din pacate, abia in aceasta etapa, omul incepe sa –si puna intrebari. Apoi cauta-la medic, la preot, la psiholog, la diversi terapeuti.

     Esentialul vine mai tarziu- constientizarea problemei, identificarea cauzei bolii, facerea faptelor inverse celor care au dus la imbolnavire, gasirea echilibrului interior, pacea interioara, apoi vindecarea finala, care vine din interiorul sufletului altadata bolnav. Trupul se vindeca dupa ce s-a vindecat Sufletul omului. Sufletul se va vindeca dupa ce omul a facut pace cu Dumnezeu si a inteles ca el este singurul vinovat pentru cele ce I s-au intamplat. Schimbarea in bine sta in puterea fiecaruia. Drumul greu ramane cel pe care pacientul il are de parcurs pentru a intelege nevoia schimbarii. Fiecare zi in care pacientul a mai inteles ceva care necesita modificat in Viata sa, este o zi in care acel om a mai castigat un pas in lupta cu sine. Vindecarea vine incet, uneori la fel de incet precum a fost procesul de imbolnavire. Alteori vine repede, aproape instant, dar acestea sunt situatiile de exceptie si sunt considerate minuni ale Bunului Dumnezeu!

     Adevarata bucurie a unui terapeut de terapii alternative sau terapii complementare, cum sunt cunoscute publicului larg, in speta a unui crestin care se roaga pentru omul bolnav care ii cere ajutorul la un moment X din viata acestuia din urma, ramane indiscutabil, momentul in care cel care altadata a fost pacient, reuseste sa ajute la randul sau pe un alt seaman de al lui , aflat in suferinta si nevoie. Abia atunci, cel care a fost odata bolnav, va intelege cat de profunda este o astfel de terapie,cat de adanca devine legatura dintre cel bolnav si terapeutul sau. Acela care isi asuma sacroterapia, isi asuma si rolul de chezas in fata Mantuitorului, pentru cel bolnav!

     O astfel de povara, a asumarii raspunderii, in fata Singurului care poate ajuta-a Bunului Dumnezeu, obliga moral, obliga in primul rand la un mod de viata cat mai decent si curat cu putinta. A nu se uita ca om este si cel ce se roaga pentru seamanul sau si om este si cel bolnav. Sa iti asumi responsabilitati este greu si pentru tine insuti, dar sa iti iei raspunderea de a fi garantul unui alt om, inseamna de multe ori poveri greu de dus. Acesta este si motivul pentru care astfel de terapii, nu se pot aplica “pe banda” si nu pot deveni afaceri de succes.

     Fostii pacienti tin legatura cu terapeutii lor, de multe ori fac echipa pentru a ajuta alti semeni ai lor, in mod cert legaturile izvorate din astfel de terapii, obliga la un cod moral pe toata viata.

In concluzie:

1. Sacroterapia-terapia ajutorarii prin rugaciune, poate fi aplicata la solicitare, oricarui om aflat in suferinta, fara diferentieri de rasa, varsta, sex, apartenenta culturala sau politica, religie, zona geografica sau afectiune.

2. Conditia aplicarii terapiei ramane acceptarea credintei in Bunul Dumnezeu.

3. Rezultatele sacroterapiei sunt direct legate de constientizarea deciziilor noastre gresite luate la un moment dat pe parcursul Vietii, care au generat starea de boala prezenta, dorinta de schimbare manifesta, constanta, faptica, in bine, pe toata durata vietii fostului pacient si trairea in pace si armonie cu Cel de Sus. 


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.


Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors