Cele zece reguli de aur ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii pentru pregatirea sigura a alimentelor

12 decembrie 2016 by Dr. Valeria Herdea0
zece_reguli_de_aur_ale_organizatiei_mondiale_a_sanatatii_pentru_pregatirea_sigura_a_alimentelor-1200x675.jpg

1. Gatiti complet alimentele crude. In circumstante normale alimentele crude si apa se pot contamina cu agenţi patogeni. In vremuri de dezastru riscul de contaminare este chiar mai mare. Gatirea completa va distruge agenţii patogeni, ceea ce înseamnă că o temperatura de cel puţin 70°C trebuie să cuprinda alimentul in intregime. Fructele sau legumele nefierte nu ar trebui să fie consumate, cu excepţia cazului în care pot fi curăţate. În cazul în care laptele nu a fost pasteurizat, ar trebui să fie fiert înainte de utilizare. Gatirea nu va distruge neapărat biotoxinele.

 

2. Mancati imediat mancarea gatita. Când mancarea gătită se răceste la temperatura camerei, bacteriile încep să se inmulteasca. Cu cat se asteapta mai mult, riscul de imbolnavire este mai mare. Pentru a fi in siguranta, consumati alimentele gatite imediat dupa ce au fost indepartate de pe foc.

 

3. Pregatiti-va alimentele doar pentru o masa. Alimentele trebuie să fie proaspăt preparate şi numai pentru o masa, pe cât posibil. În cazul în care produsele alimentare trebuie să fie pregătite în avans, sau în cazul în care există resturi, acestea ar trebui să fie păstrate la rece, adică sub 5°C (în frigider sau într-o cutie frigorifica) sau la cald, adică peste 60°C. Aceast ă regulă este extrem de importanta atunci când este planificata pastrarea produselor alimentare mai mult de 4-5 ore. Alimentele gătite care au fost depozitate trebuie să fie bine reîncălzite înainte de a fi consumate, adică la cel puţin 70°C in tot cuprinsul acestora. Reînc ălzirea completă a alimentelor este esenţială dacă frigiderele au încetat să funcţioneze timp de câteva ore din cauza întreruperilor de electricitate.

 

4. Evitaţi contactul dintre alimentele crude şi alimentele gătite. Mancarea gatita În condiţii de siguranţă poate deveni contaminata prin cel mai mic contact cu alimente crude. Această contaminare încrucişată poate fi directa, de exemplu, atunci când peştele crud vine în contact cu alimentele gătite. Acesta poate fi, de asemenea, indirecta. De exemplu, pregătrea peştelui crud si apoi utilizarea aceleeaşi suprafeţe de tăiere si aceluiasi cuţit, nespălate, pentru felierea alimentelor gătite ar trebui să fie evitate. In caz contrar, toate riscurile potenţiale de imbolnavire care au fost prezente înainte de preparare pot fi reintroduse. Contaminarea încrucişată poate să apară, de asemenea, într-un congelator care a fost oprit de ceva timp. El ar trebui să fie verificat pentru ca zeama de carne crudă şi carne de pasăre poate picura pe alte alimente.

 

5. Alege alimentele procesate, pentru siguranţă. Multe alimente, cum ar fi fructele şi legumele, sunt cele mai bune în stare naturală. Cu toate acestea, în caz de catastrofe şi situaţii de urgenţă, ele nu pot fi sigure şi ar trebui să fie curăţate înainte de consum în cazul în care sunt consumate crude. Alimentele care au fost prelucrate (de exemplu, conserve şi alimente ambalate uscate) şi care nu au fost afectate de dezastru pot fi mai sigure. Ele pot fi mai uşor păstrate în condiţii de siguranţă, pentru ca nu au nevoie de depozitare la rece, dar trebuie să fie păstrate la loc uscat. 2

 

6. Spălaţi-va mâinile in mod repetat. Mâinile trebuie spălate foarte bine inainte de pregătirea, servirea sau consumul de alimente si mai ales dupa folosirea toaletei, latrinei sau schimbarea scutecelor unui copil sau atingerea animalelor. Dupa prepararea alimentelor crude, in special a celor de origine animală, mâinile ar trebui spălate din nou inainte de manipularea mancarii gatite sau gata a fi servite.

 

7. Păstraţi toate spaţiile de preparare a alimentelor curatate meticulos. Din moment ce alimentele sunt atât de uşor de contaminat, orice suprafaţă utilizata pentru prepararea produselor alimentare trebuie să fie păstrata absolut curata. Resturile de produse alimentare şi firimiturile sunt rezervoare potenţiale de germeni şi pot atrage insecte şi animale. Bucătăria şi zonele de depozitare a alimentelor ar trebui să fie curăţate, iar deşeurile solide de bucătărie ar trebui să fie eliminate în mod corespunzător. Alimentele ar trebui să fie depozitate în recipiente închise pentru a le proteja de insecte, rozătoare şi alte animale. Ar trebui folosite capcane pentru muste si şobolani, dacă este necesar.

 

8. Utilizati apa în condiţii de siguranţă. Utilizarea apei potabile este la fel de importanta atat pentru pregătirea alimentelor, cat si pentru baut. În cazul în care alimentarea cu apă în condiţii de siguranţă / potabilă a fost perturbata, apa destinata prepararii alimentelor ar trebui să fie fiarta. Laptele condensat sau pudră trebuie să fie reconstituit numai cu apă potabilă. Gheaţa făcută din apă nesigura va fi, de asemenea, nesigura şi poate fi o sursă de contaminare a alimentelor.

 

9. Fiţi prudent cu alimentele cumpărate. Uneori, produsele alimentare servite în restaurante şi pe stradă nu sunt pregătite în condiţii de igienă corespunzatoare. În vremuri de dezastre sau situaţii de urgenţă, riscul ca aceste alimente sa fie contaminate este mai mare. Prin urmare, alegerea de produse alimentare trebuie facuta cu prudenţă: numai produse alimentare care au fost bine fierte şi sunt încă fierbinti atunci când sunt servite trebuie să fie consumate. Alimentele cumpărate pe strada trebuie să fie bine fierte în prezenţa clientului. Prepararea portiilor individuale este de preferat. Riscul de intoxicaţii pe scară largă sau de infecţii creşte atunci când gătirea se face “în masa”. Aceasta este necesara uneori, în special în cazul în care aprovizionarea cu apă şi combustibil este limitata, iar canalizarea nesatisfăcătoare.

 

Centrele de alimentare in masa

      Un program de hrănire general, bazate pe distribuţia de mancare gatita, poate fi necesar pentru o perioadă iniţială de scurtă durată în situaţiile în care oamenii nu au resursele necesare pentru a pregăti ei insisi masa in conditii corespunzatoare de igienă sau în unele situaţii de conflict cand risca având la ei mancare la pachet. Cu toate acestea, pregătirea in masa a mancarii gatite are o serie de dezavantaje, inclusiv riscul de transmitere a unor boli prin alimente. De îndată ce condiţiile permit, programele generale de hrănire trebuie să se bazeze pe distribuirea de raţii uscate. În unele cazuri, ca o alternativă pentru hrănirea în masă, este posibil a ajuta gospodăriile prin furnizarea de raţii uscate care nu au nevoie de gătit sau prin înfiinţarea de 3 bucătării temporare de cartier, unde oamenii pot pregăti alimente pentru familiile lor sau în grupuri.

 

     În cazul în care prepararea hranei în masă este necesara, este esenţial să se supravegheze practicile de manipulare a alimentelor şi să se asigure respectarea strictă a normelor de securitate alimentară, pentru a minimiza riscul de intoxicaţie alimentară in masă sau de epidemii de toxiinfecţie alimentară.

 

     Este esenţial ca persoanele care manipuleaza alimente şi cele care supravegheaza prepararea alimentelor sa fie instruite privind HACCP (analiza riscurilor prin puncte critice de control). Acesta le va ajuta sa gândeasca critic, să analizeze condiţiile predominante şi pericolele potenţiale şi să adapteze măsurile de siguranţă alimentară la o anume situaţie de risc. Sistemul HACCP poate fi aplicat la fiecare activitate specifică de preparare a hranei, riscurile legate de alimente sau de activitati in domeniul alimentar pot fi identificate şi stabilite măsurile de control necesare.

 

Siguranţa alimentelor

     Alimentele nedecojite, crude sau insuficient preparate ar trebui evitate. Numai apa care a fost fiarta sau dezinfectata cu clor sau iod ar trebui să fie bauta. Băuturi cum ar fi ceai fierbinte sau cafea, vin, bere, apa carbogazoasa sau bauturi nealcoolice, sucuri de fructe ambalate şi apă îmbuteliată sunt de obicei sigure pentru a fi baute dacă ambalajele nu sunt deteriorate. Gheaţa ar trebui să fie evitată, dacă nu este făcuta din apă sigura.

 

10. Sugarii alăptaţi la san şi copiii mici. Laptele matern este sursa ideală de hrană pentru sugari în primele luni de viaţă. Acesta protejează împotriva diareei sugarilor prin proprietatile anti-infecţioase pe care le are şi minimizează expunerea lor la agenţi patogeni care pot genera toxiinfecţii alimentare. În epidemii şi situaţii de dezastru, atunci când alimentele pot fi contaminate sau rare, alaptarea va asigura o alimentare în condiţii de siguranţă şi nutriţional adecvata pentru sugari, de la naştere până la vârsta de 4-6 luni. Continuarea alăptării după această vârstă poate contribui, de asemenea, la prevenirea toxiinfecţiilor alimentare la sugari mai mari şi copii mici.

Dr. Valeria Herdea

Dr. Herdea Valeria lucreaza ca medic primar de medicina generala, medicina de familie cu profil pediatrie, in sector 3, Bucuresti.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.


Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors