Evenimentul 2035 – prima generatie fara tutun a Romaniei a avut loc joi, 8 septembrie 2016, si a fost organizat de catre Administratia Prezidentiala, prin Departamentul de Sanatate Publica si European Network for Smoking and Tobacco Prevention si s-a concretizat in prezentul Raport de Eveniment, care include o trecere in revista a punctelor de vedere exprimate de catre participanti in cadrul dezbaterii. 

 

1. Situatia actuala

 
  Conform statisticilor , un procent de 26,7% din populatia peste 15 ani fumeaza zilnic (2011). Cu alte cuvinte, in tara noastra sunt 5 milioane de fumatori, dintre care 4.4 milioane fumeaza zilnic. Prevalenta fumatului in randul persoanelor de peste 15 ani  este de 30,5%, comparativ cu media EU de 27,53% (2013). In randul barbatilor, prevalenta este de 38,5%, in randul femeilor de 23,1%. Daca aceste statistici nu spun foarte multe despre gravitatea situatiei, urmatoarele cifre sunt edificatoare: 70 de romani mor zilnic din cauza fumatului, 42.000 romani mor anual din cauza complicatiilor asociate fumatului si peste 5.000 de romani mor anual fiind fumatori pasivi.In Romania, fumatul este un factor de risc major pentru bolile cronice, contribuind semnificativ la cresterea numarului de ani sanatosi pierduti datorita dizabilitatii si decesului prematur. 
Fumatul reprezinta un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, responsabile pentru 60% din decesele inregistrate in tara noastra. Cancerul bronhopulmonar reprezinta cea mai raspandita forma de cancer in tara noastra. In anul 2014 , se inregistrau 32.042 de bolnavi de cancer bronhopulmonar, dintre care 8569 cazuri noi. Incidenta este de peste trei ori mai mare in randul barbatilor. Studiile arata ca 90% dintre cancerele bronhopulmonare se datoreaza fumatului. 

  Conform statisticilor OMS , mortalitatea din cauze asociate consumului de tutun (cancer al gurii si faringelui, laringelui, traheii, bronhiilor, pulmonar si esofag, boala cardiaca ischemica, boala pulmonara obstructiva cronica) este de 401.69 la 100 000 locuitori, fata de media EU de 186.14 in 2012.

  Mai mult, fumatul pe perioada sarcinii are efecte asupra fatului. Femeile care fumeaza au cu 1.3-2.5 ori mai multe sanse de a avea o nastere prematura. Pot aparea malformatii: cardiovasculare, ale membrelor, ale ochilor, gastrointestinale si chiar tulburari neuropsihice. Nivelul de expunere al unui fetus a carui mama fumeaza activ este egal cu cel al unui fumator activ.Fumatul pasiv afecteaza sanatatea aproape in aceeasi masura ca fumatul activ. Aproximativ 17 % dintre cazurile de cancer pulmonar aparute la nefumatori sunt atribuite fumatului pasiv. Potrivit studiului Global Adult Tobacco Survey , o treime dintre adulti sunt expusi la fumul de tutun secondhand la locul de munca, 86.6% in restaurante si 94,4% in baruri si cluburi.Daca privim din perspectiva implicatiilor financiare, patologiile asociate fumatului conduc la costuri foarte mari cu investigatii, tratament, ingrijiri paliative.
Toate aceste statistici au rolul de a accentua ideea ca primele doua cauze ale mortalitatii in tara noastra sunt asociate stilului de viata, iar fumatul are o contributie semnificativa. Cu toate ca tara noastra nu se diferentiaza semnificativ fata de Uniunea Europeana in ceea ce priveste comportamentul de fumat, incidenta si mortalitatea cauzate de patologiile asociate fumatului ne pozitioneaza cu mult deasupra mediei UE.

  In ceea ce priveste fumatul in randul tinerilor, situatia este urmatoarea:
In anul 2013, elevii de gimnaziu cu varsta intre 13 – 15 ani care au afirmat ca au fumat cel putin o data in viata (33,9% din tot esantionul cercetat) au fost intrebati la ce varsta au fumat prima tigara: 15,1% au fumat prima tigara la 7 ani sau chiar mai putin . Procentul fetelor cu varsta de 15 ani care afirma ca au incercat prima tigara la 13 ani sau mai devreme a crescut semnificativ din 2010 pana in 2014, de la 11% la 16%. Procentul copiilor care afirma ca fumeaza constant este urmatorul: mai mult de un sfert (29%) din totalul copiilor cu varsta intre 15 si 16 ani, scolarizati .Consumul de tutun este recunoscut pe plan mondial a fi cea mai importanta cauza evitabila a bolilor cornice, astfel incat reducerea lui se asociaza cu cea mai semnificativa imbunatatire a indicatorilor care reflecta calitatea vietii. Bolile cronice provocate de fumat nu apar imediat, ci dupa 15 – 20 de ani de consum. Astfel, adultii de maine trebuie sa constientizeze importanta preventiei si a adoptarii unui stil de viata sanatos, pentru a avea sansa unei alegeri informate.

2. Cadrul international si contextul national

  La nivel international, avem un set de instrumente:

 

– Conventia Cadru pentru Controlul Tutunului a OMS

– Agenda 2030 a Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila

– Principiul european de buna guvernare Sanatate in toate politicile

– Directiva CE nr. 2014/40/CE privind produsele din tutun, ale carei prevederi au fost adoptate de catre tara noastra

– Planul global de actiune impotriva bolilor netransmisibile de reducere a consumului de tutun pana in anul 2025 cu 30% fata de anul 2010

La nivel national avem, de asemenea, un set de instrumente:

 

– Strategia Nationala de Sanatate 2014-2020

– Planul Multianual Integrat de Promovare a Sanatatii si Educatie pentru Sanatate

– Legea nr. 15/2016 pentru prevenirea si combaterea consumului produselor din tutun

Pasii facuti de Romania in ceea ce priveste reducerea consumului de tutun (adoptarea legislatiei privind interzicerea fumatului in spatiile publice inchise, armonizarea legislatiei in concordanta cu prevederile Directivei Comisiei Europene nr. 2014/40/EU privind produsele din tutun) au fost apreciati de catre expertii si organizatiile internationale. De asemenea, avem un Plan Multianual Integrat de Promovare a Sanatatii si Educatie pentru Sanatate si o Strategie Nationala de Sanatate 2014-2020, ce constituie pietrele de temelie pentru descurajarea fumatului in randul generatiilor tinere si a reducerii incidentei fumatului in randul adultilor.Conventia Cadru pentru Controlul Tutunului, Conventia Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului, Agenda 2030 a Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila reprezinta documente ratificate si asumate de tara noastra. Avem totodata exemplele de buna practica ale tarilor care au aplicat consecvent masurile de reducere a consumului de tutun, in concordanta cu principiul european de buna guvernare “Sanatatea in toate politicile”. 

3. Strategia “2035 – Prima Generatie fara Tutun a Romaniei“

 

Avand drept fundament toate cele mentionate anterior, reprezentanti ai societatii civile si ai societatilor profesionale ale medicilor au elaborat si propus spre dezbatere Strategia “2035 – Prima Generatie fara Tutun a Romaniei”.Scopul este acela de a contribui la apararea dreptului la viata si la sanatate al cetatenilor romani, adulti si copii, prin indepartarea celui mai important factor de risc evitabil pentru bolile cronice, consumul de tutun.Obiectivul principal al acestei strategii este reducerea consumului de tutun la minimum posibil, adica la 5% din populatia adulta, prag considerat de OMS ca fiind echivalent cu “finalul jocului devastator cu tutunul”, intr-un interval de timp rezonabil. Pentru ca Romania sa isi indeplineasca obligatia asumata in cadrul Planului global de actiune impotriva bolilor netransmisibile de reducere a consumului de tutun pana in anul 2025 cu 30% fata de anul 2010, este necesar ca prevalenta fumatului curent (zilnic si ocazional) sa ajunga in anul 2025 la 21,8% iar a fumatului zilnic – la 18,4% din populatia cu varsta peste 15 ani. Conform Modelului SIM SMOKE dezvoltat de David Levy si colaboratorii la Universitatea Georgetown din SUA, si utilizat de OMS pentru a estima impactul diverselor politici de control al tutunului , daca Romania implementeaza complet si corect masurile recomandate in Strategia MPOWER a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, este posibil ca in doar 5 ani prevalenta fumatului sa scada cu 26%  si cu 34% dupa 15 ani. 

 

Avand in vedere cele de mai sus, precum si faptul ca masurile recomandate in Strategie depasesc recomandarile strategiei MPOWER a OMS, autorii considera ca urmatoarele tinte de prevalenta pot fi atinse daca se implementeaza cat mai repede interventiile recomandate:
–         In anul 2025, o prevalenta a fumatului zilnic la persoanele cu varsta peste 18 ani de maxim 17%, sau a fumatului curent (zilnic si ocazional) de 19%

–         In anul 2025, cel mult 9% dintre copiii cu varsta intre 13 si 15 ani sa fumeze in mod curent, sau cel mult 25% sa fi incercat macar o data sa fumeze. 

–         In anul 2035, o prevalenta a fumatului zilnic la persoanele cu varsta peste 18 ani de maxim 14%, sau a fumatului curent (zilnic si ocazional) de 16%. 

–         In anul 2035, cel mult 5% dintre copiii cu varsta intre 13 si 15 ani sa fumeze in mod curent, sau cel mult 18% sa fi incercat macar o data sa fumeze. 

Interventiile recomandate pentru atingerea obiectivelor sunt urmatoarele:
– Preventia, atat a experimentarii de catre copii si tineri a “doar un fum”, cat si a adoptarii unui obicei regulat de catre cei care deja au experimentat,  concomitent cu politici de restrictionare a accesului la produse de tutun prin surse comerciale. 

– protectia copiilor si adolescentilor fata de agresiunile reprezentate de actiunea nociva a fumului de tutun, prin fumat pasiv, si de publicitatea desantata pentru produse din tutun,

– incurajarea si sustinerea abandonarii tutunului de catre adulti, acestia reprezentand modele pentru copii si tineri.

4. Concluzii si recomandari

Consumul de tutun reprezinta una dintre provocarile cele mai importante de sanatate publica, atat la nivel mondial, cat si in tara noastra, prin faptul ca acesta este un factor de risc major pentru bolile cronice. Cu toate ca tara noastra nu se diferentiaza semnificativ fata de Uniunea Europeana in ceea ce priveste comportamentul de fumat, incidenta si mortalitatea cauzate de patologiile asociate fumatului ne pozitioneaza cu mult deasupra mediei UE.Este binecunoscuta afirmatia potrivit careia preventia reprezinta medicina viitorului, iar consumul de tutun este recunoscut ca fiind cea mai importanta cauza evitabila a bolilor cronice astfel incat reducerea lui se asociaza cu cea mai semnificativa imbunatatire a indicatorilor care reflecta calitatea vietii. Mai mult, bolile cronice provocate de fumat nu apar imediat, ci dupa 15 – 20 de ani de consum.Piatra de temelie a intregului demers o reprezinta adoptarea legislatiei privind interzicerea fumatului in spatiile publice inchise. Planul Multianual Integrat de Promovare a Sanatatii si Educatie pentru Sanatate si Strategia Nationala de Sanatate 2014-2020 reprezinta, de asemenea, instrumente utile in acest sens.In acest context, reprezentanti ai societatii civile si ai societatilor profesionale ale medicilor propun descurajarea consumului de tutun in randul copiilor  si adolescentilor si reducerea incidentei in randul adultilor. Metodele includ educatie si informare, inca de la cele mai fragede varste, in ceea ce priveste efectele fumatului asupra sanatatii, pentru a oferi generatiilor viitoare sansa unei alegeri informate. 

 

In acest sens, instrumental propus il reprezinta Strategia “2035 – Prima Generatie fara Tutun a Romaniei”, al carei obiectiv principal il constituie reducerea consumului de tutun la minimum posibil, adica la 5% din populatia adulta. Actiunile propuse pentru indeplinirea obiectivelor graviteaza in jurul a trei tipuri de interventie: preventie, protectie a copiilor si adolescentilor, astfel ca acestia sa nu mai fie expusi gazelor toxice emanate in urma arderii produsului din tutun si, nu in ultimul rand incurajarea si sustinerea abandonului tutunului de catre adulti.Intelegerea si constientizarea importantei preventiei inca de la cele mai fragede varste si adoptarea unor comportamente si a unui stil de viata sanatos, vor avea, pe termen scurt, un impact major asupra constientizarii factorilor de risc si schimbarii mentalitatii populatiei, iar pe termen lung, asupra imbunatatirii starii de sanatate si cresterii sperantei de viata in Romania. Intregul demers se inscrie intr-un context mai larg, acela al preventiei si al educatiei pentru sanatate, dat fiind faptul ca un stil de viata sanatos implica si o alimentatie echilibrata, activitate fizica si evitarea comportamentelor nocive. Principalul argument in schimbarea mentalitatii populatiei nu trebuie sa fie constrangerea, ci informarea, prezentarea riscurilor, iar diseminarea informatiei trebuie sa vina de la specialisti, sa aiba fundament stiintific si sa fie comunicata la varsta adecvata.Succesul unui astfel de demers se bazeaza pe cooperare, dezbatere si implicare la toate nivelurile, de la societatea civila, la asociatii de profesionisti si factori de decizie, iar exemplele de bune practici ale statelor care au implementat deja masuri de reducere a consumului de tutun reprezinta instrumente deosebit de utile in acest sens. 

 

 

***Preluare site: www.arepmf.ro