Studiile arata ca riscul fracturilor la copii creste pana la varsta de 11-12 ani indiferent de sex, avand o directie in continuare ascendenta la baieti peste 12 ani, si o directie descendenta la fete peste 12 ani. Fracturile diafizei radiale se claseaza pe locul 3 cele mai frecvente fracturi la copii, dupa fracturile epifizei distale de radius si fracturile supracondiliene de humerus. Deasemeni diafiza radiala este locul cel mai predispus la refracturare la copii.
Clasificarea fracturilor diafizare ale antebratului trebuie sa ofere informatii despre localizare (radius, ulna, ambele), nivel (distal, medie, proximal) si tipul fracturii (deformare plastica, in lemn verde, completa, cominutiva). Tipul fracturii este foarte important deoarece poate schimba metoda de tratament: fracturile incomplete (in lemn verde) se reduc prin rotatie, pe cand fracturile complete se reduc prin tractiune.
Deformarea plastica este o leziune ce apare exclusiv la copii si consta in arcuirea oaselor antebratului, fara linii de fractura macroscopice, dar cu posibilitatea evidentierii unor fracturi microscopice de-a lungul arcului.
Fracturile “in lemn verde” sunt fracturi incomplete care apar in special la copii pana la varsta de 8-10 ani. Oasele copiilor sunt mai moi si mai flexibile decat oasele adultilor, asa ca sunt mai predispuse la indoire decat la rupere, ca si in cazul ramurilor verzi ale copacilor (de unde si numele). Astfel, in cazul oaselor lungi, corticala cedeaza unde tensiunea este mai mare (partea convexa) si sustine o deformare plastica in partea concava.
Mecanismul de producere este de obicei o cadere cu antebratul in extensie si in pronatie sau supinatie. Astfel, in cazul antebratului in pronatie, fractura prezinta o angulatie dorsala, iar in cazul antebratului in supinatie, angulatia este volara, primul caz fiind si cel mai frecvent. In afara de componenta angulara, acest tip de fractura prezinta si o deformare prin rotatie. Din punct de vedere anatomic, majoritatea acestor fracturi survin distal fata de insertia muschiului pronator teres, astfel fragmentul distal este rotat in supinatie fata de fragmentul proximal.
Clinic pacientul se poate prezenta fara simtomele clasice ale unei fracturi, ci poate acuza o durere locala usoara, sau edem local – simptome usor de confundat cu o entorsa sau o contuzie mai severa. Diagnosticul pozitiv se pune dupa investigatiile radiologice care evidentiaza diferente intre cele 2 corticale ale oaselor lungi (fractura incompleta). In cazul in care doar unul din oasele antebratului este fracturat, integritatea articulatiilor radioulnare distala si proximala trebuie evaluata. In cazul fracturilor incomplete, izolate, ale ulnei, un examen clinic al cotului poate evidentia durere la nivelul capului radial, ce poate indica o echivalenta a fracturii Monteggia in care luxatia capului radial s-a redus spontan.
Tratamentul depinde de tipul fracturii. In cazul deformarii plastice potentialul de remodelare naturala joaca un rol foarte important. In cazurile cu angulare mai mare de 10o, sau la copii mai mari de 6 ani indreptarea se face ortopedic. In cazul leziunilor ce prezinta o deformare inacceptabila din punct de vedere estetic sau functional reducerea se face sub anestezie deoarece o forta destul de mare (20kg-30kg) trebuie aplicata pe o perioada de 2-3 minute, pentru a obtine alinierea oaselor.
In cazul fracturilor incomplete, daca acestea sunt fara deplasare sau cu deplasare minima, se pot trata prin imobilizare in aparat gipsat brahiopalmar. Fracturile ce prezinta angulare trebuiesc reduse. Reducerea se face prin manevre in sens invers fata de directia de producere. Astfel, fracturile cu angulare dorsala, ce au ca mecanism de producere caderea in pozitie de pronatie, se reduc prin rotatie de supinatie. Fracturile cu angulare volara, cu producere prin cadere pe antebratul supinat, se reduc prin rotatie de pronatie. Imobilizarea se face in aparat gipsat cu sprijin in 3 puncte (aparat gipsat Charnley).
Studiile clinice arata ca majoritatea fracturilor “in lemn verde” se pot trata cu succes prin metode non-chirurgicale.
